Organizare pentru mini-vacante la Disneyland

Din pacate cele mai multe concedii la Paris nu sunt suficient de lungi incat sa permita o vizita la Disneyland Paris ca la carte, in care cei care viziteaza sa se poata bucura de toate atractiile de aici. Ca o regula nescrisa, se poate spune ca minimul de timp ce poate fi petrecut la Disneyland-ul european astfel incat sa poti spune ca ai intrat in atmosfera de aici si ca stii despre ce e vorba, este de trei zile.

Trei zile ar fi practic suficiente pentru turistul obisnuit (sigur, regula nu prea mai e valabila daca ne gandim la o familie cu copii indragostiti de personajele Disney si care cu greu vor putea fi despartiti de locurile lor preferate) sa descopere cateva dintre cele mai importante repede turistice de la Disneyland Paris. Prima zi a vacantei, sau a mini-vacantei in cazul cel mai nefericit, este cea mai importanta din punct de vedere al planificarii vacantei. In mod obisnuit, cea mai mare parte a timpului in prima zi o veti pierde cu aterizarea la Paris, cu gasirea unei modalitati de a ajunge la hotel, cu cazarea, iar in principiu daca nu organizati lucrurile judicios s-ar putea sa va alegeti cu o zi pierduta din start. Organizare judicioasa inseamna in primul rand sa gasiti un zbor cat mai devreme, apoi sa va organizati inca dinainte de plecare transferul de la Aeroportul Charles-de-Gaulle la Disneyland cu una dintre masinile de la www.aeroshuttletransfers.ro - veti fi asteptat la aterizare, si condus in cel mai scurt timp chiar in fata hotelului, in deplin confort. Cu cat hotelul este mai aproape de zona de agrement de la Disneyland, cu atat mai putin timp veti pierde pe drumuri inutile.

Tinand cont de aceste trei reguli, veti economisi o jumatate de zi, pentru un pranz tarziu 100% frantuzesc si apoi ceva distractie pe cinste la Disneyland, caci in sezon de varf Disneyland-ul european este deschis chiar si pana la 11 seara.

Nevazatori care au uimit o lume intreaga

Pictorul care nu-si poate vedea propria arta. Nascut in Istanbul, in 1953, Esref Armagan facea parte dintr-o familie saraca si avea un defect de vedere: un ochi era de marimea unui bob de linte, iar celalalt nu functiona deloc. Fiind un baiat foarte curios, a inceput sa atinga tot ce prindea in jurul sau, incercand chiar sa deseneze. De la sase ani, Esref a inceput sa picteze portrete si opere de arta in ulei. In totala tacere, pictorul vizualiza o imagine in mintea sa i o transpunea pe hartie cu un stilou Braille. Verificarea lucrarii si finisarea o facea cu mana stanga. In 2009, o companie de masini suedeza l-a anajat sa le picteze o noua masina ce urma sa fie lansata. Mai ciudat este creierul sau. Cercetatorii de la Harvard l-au rugat sa deseneze sau sa picteze ceva in timp ce ii scanau creierul. De obicei, cortexul vizual al unui nevazator apare la scanari ca o pata de cerneala neagra. Asa arata si al turcului, insa cand i-au dat instrumente si o foaie pentru a desena sau picta, cortexul vizual s-a „aprins” ca o instalatie dintr-un brad…
Barbatul care a „spart” sistemul de telefonie. Joe Engressia s-a nascut in 1949, fiind nevazator din nastere. Toata copilaria sa s-a jucat cu telefoane, formand numere la intamplare, inregistrand si ascultand inregistrarea. De asemenea, micutului Joe ii placea sa fluiere, fluierat care avea sa-l ajute sa descopere misterele din spatele sistemului de telefonie. Pe la opt ani, cand a fluierat intr-un telefon si a vazut ca inregistrarea mesajului s-a oprit brusc. A vazut atunci ca daca fluieratul avea o frecventa de 2.600 Hz, inregistrarea se oprea. Asa a putut „prosti” sistemul telefonic bazat pe ton sa creada ca este un operator si a putut da apeluri gratuite la distante foarte mari sau face conferinte cu prietenii. A fost arestat de doua ori, insa asta nu l-a oprit sa mearga in continuare si sa dezvolte chiar o subcultura… Prin anii 1970, multi se ocupau de „hack-uitul” liniilor telefonice, unii ajungand celebri peste ani-vezi Steve Jobs sau Steve Wozniak. Desi avea un IQ de 172, Engressia era abuzat sexual de unul dintre profesorii sai si avea o viata grea acasa. La un moment dat, a innebunit si si-a luat numele de Joybubbles, insistand ca are doar cinci ani. In 2007 a murit lansand in urma sa destule mistere inca nedezlegate.

Jucarii pentru copii in functie de varsta

Sa te asiguri ca jucariile sunt  adecvate pentru varsta copilului tau si ca acesta se poate juca in conditii de siguranta este o provocare pentru orice parinte. Iti propunem cateva sfaturi de care sa tii cont atunci cand doresti sa cumperi jucarii.

Cum sa alegi jucarii potrivite pentru copii

Ia in considerare varsta copilului tau si interesele lui inainte de a-i cumpara o jucarie.

Citeste cu atentie etichetele pentru a te asigura ca vopseaua sau materialele din care sunt confectionate jucariile nu sunt daunatoare pentru sanatatea copilului.  De asemenea, pe orice eticheta ar trebui sa fie specificat pentru ce varsta sunt recomandate.

Supravegheaza-ti copilul atunci cand se joaca cu o jucarie noua. Fii atent la partile care se pot inlatura cu usurinta sau piese care se pot rupe in timpul jocului.

Cel mai bine este sa oferi copilului tau o varietate de jucarii care ii va permite sa fie creativ, sa faca miscare sau, pur si simplu, sa se distreze.

In cazul copiilor sub 3, trebuie sa te asiguri ca jucariile au mai putine parti detasabile. La aceasta varsta copii  au tendinta de baga orice in gura.

Exemple de jucarii potrivite in functie de varsta copiilor:

Jucarii copii 2 ani : mozaicuri, animalute zornaitoare, papusa Maria.

Jucarii copii 3 ani: jocuri de puzzle, jucarii interactive (stand service Formula 1), colectii de figurine,  jucarii de plus.

Jucarii copii 4 ani: machete auto, locuri de joaca gonflabile, tabla cu 2 fete (pe una poti scrie cu markere si pe una cu creta).

Jucarii copii 5 ani : instrumente muzicale de jucarie, papusi si accesorii.

Jucarii copii 6 ani: Angry Birds, creatii eco, cutii muzicale pentru bijuterii, jucarii lego.

Jucarii copii 7 ani: jucarii origami si kirigami, jocuri impletit bratari, jocuri de creatie.

Jucarii copii 8 ani: machete navale, jucarii cu telecomanda.

Alege jucarii care ajuta la dezvoltarea coordonarii intre mana si ochi, a aptitudinilor motorii si care incurajeaza gandirea creativa. De asemenea, incepand cu varsta de 3 ani, copiii incep sa-si dezvolte curiozitatea, folosesc limbajul si abilitatile sociale. Ca parinte sau tutore, ar trebui sa ii cumperi jucarii, care sa-l ajute sa invete sa stapaneasca competentele de baza si sa-i dezvolte personalitatea. Online vei gasi numeroase oferte – jucarii la preturi promotionale, adaptate tuturor varstelor.

Cum functioneaza reflexologia

Nu exista un raspuns simplu pentru aceasta intrebare. Sunt mai multe explicatii posibile, insa nici un rspuns imediat si categoric. Exista mai multi factori implicati in procesul de functionare a reflexologiei, insa cert este ca aceasta intr-adevar functioneaza. Rezltatele sale au fost resimtite de nenumarate ori de catre persoanele care au fost supuse unor sedinte de reflexologie, fiind dovedite si prin studiu stiintific.

Eu cred ca noi suntem niste fiinte complexe si minunate imbinand in alcatuirea noastra, aspecte ale mai multor dimensiuni-trupeasca,emotionala,mentala si spirituala. De multe ori, pentru realizarea adevaratei vindecari, trebuie sa aiba loc anumite modificari la toate nivelurile. Schimbarile in dieta si alimentatie faciliteaza procesul de vindecare in majoritatea cazurilor. Exercitiul fizic este, la randul sau, esential.

Transformarile survenite in modul de a gandi si in atitudine pot fi pentru unii cheia unor schimbari majore. Deschiderile care apar in planul constiintei si exercitiului spiritual sunt, de asemenea, foarte importante. Reflexologia se constituie intr-un instrument extrem de puternic pentru realizarea schimbarii la nivelul corpului fizic. Totodata, acesta poate genera transformari majore in cadrul dimensiunii intelectuale si a celei emotionale.

In ceea ce ma priveste cunosc numerosi oameni care mi-au spus ca in urma unei serii de sedinte sunt mai fericiti si se simt mai energici si mai optimisti. In multe dintre cazuri, schimbarile sunt evidente atat pentru practicant, cat si pentru familia clientului. Ochii lor isi recapata lumina, miscarile le devin mai putin greoaie, iar spiritul lor este mai impacat.

Dubai, orasul grandorii

Imi place foarte mult sa calatoresc, dar din pacate nu imi permit sa calatoresc atat de mult cat as vrea. Insa, asa cum sunt unele femei pasionate de pantofi, genti sau parfumuri si isi cheltuie toti banii pe aceste lucruri, asa sunt eu cu calatoriile. Astfel ca de fiecare data urmaresc ofertele agentiilor de turism si cand gasesc ceva care imi place si imi si permit, nici nu stau pe ganduri. De multe ori, recunosc, nu imi permit, dar renunt la foarte multe lucruri numai ca sa plec undeva. Asa s-a intamplat si cand am mers in Dubai. Imi doream de foarte mult timp sa ajung acolo si singura posibilitate a fost sa imi iau un City Break Dubai.

Initial, m-am gandit sa imi organizez singura plecarea, dar facand un calcul, mi-am dat seama ca e mult mai bine sa merg printr-o agentie, mai ales ca am gasit o oferta foarte buna pe www.sobisturism.ro. Cand am ajuns in Dubai, primul cuvant care mi-a venit in minte a fost ”grandios”. Totul acolo este grandios; de altfel, nici nu e de mirare, in conditiile in care este unul dintre cele mai bogate orase din lume. Si cand te gandesti ca a fost construit in doar cateva zeci de ani. Intr-un timp extrem de scurt Dubaiul a devenit dintr-un sat de pescuitori de perle intr-un oras cu cladiri somptuoase din otel si sticla si mall-uri uriase, care a devenit o capitala financiara a lumii. Dubaiul este raiul iubitorilor de shopping, avand peste 25 de malluri si foarte multe piete in aer liber, unde gasiti de toate. In plus, bazarul de noapte, pentru cei care au bani de cheltuit si nu le ajunge doar ziua, este inca o atractie pentru iubitorii de cumparaturi. In cele patru zile de stat in Dubai, am umbat cat n-am umblat in toata viata mea. Am vizitat moschei, am fost si la muzeul “tourist village”, dar si in districtul Bastakya, care pastreaza atmosfera vechiului Dubai. Am fost si la cumparaturi (cum altfel?!) si m-am minunat de toate cladirile enorme care ii dau Dubai-ului aura de grandoare.

Dupa acest city break am dormit o saptamana, dar tot mi s-a parut ca nu am reusit sa vad tot ce se putea vedea, de aceea mi-am promis ca o sa revin cat de curand.

Prima vizita la coafor a fiicei mele

In urma cu ceva timp am hotarat sa o duc si pe D. la coafor. Sa-i fac si ei o freza in ton cu celelalte  fetite. I-am explicat din timp unde mergem si ce se va intampla. Parea ca a inteles. Am ajuns la coafor, toata trupa: eu, ea, sotul si mezina :)). Da, nu va mirati, noi asa umblam, in familie peste tot. Copila mea a crezut ca voi sta langa ea. Socul a fost cand a vazut ca eu eram intr-o incapere si ea in alta. Noroc cu al meu sot, ca s-a dus dupa ea, si i-a explicat, ce urma sa se intample.
          

Am auzit-o strigandu-ma si i-am explicat ca nu pot merge la ea. Intr-un final, s-a imprietenit cu coafeza si au inceput sa si zambeasca. Doar ca fii-mea cum e prietenoasa s-a lipit de coafeza. A inceput sa-i placa de ea atat de mult, incat mereu era dupa ea. De ce? Pai fiindca gasca mea a hotarat sa stea dupa mine. Iar la mine, a durat ceva. Copila mea, a umblat mereu dupa coafeza si statea dupa ea o intreba, de ce face aia, dar ce ii aia, si tot asa. Pe cuvant, ca abia am asteptat sa iesim de acolo sa mai sufle saraca femeie. Dupa vreo patru ore am iesit din coafor. Adevarul e ca freza feteie mele era mult mai faina ca a mea :))). Si, timp de vreo doua saptamani, copila mi-a tot zis ca ea vrea sa meraga din nou la Andreea la coafor. Nu stiu, daca am sa o mai duc. Daca o sa o duc  cu siguranta nu o sa mai fim aranjate amandoua in acelasi timp.

Libertatea presei si felul in care se exprima ea

In scopul de a intari granitele libertatii de exprimare ale jurnalismului - legislatiile mai multor state europene au reglementat asa numita clauza de constiinta a jurnalismului. In toate limitele normalitatii insa putem sa facem referinta la stiri din presa online, acestea fiind tot mai mediatizate. Clauza mentionata consta in posibilitatea pe care o are ziaristul asupra caruia se exercita presiuni in interiorul redactiei de a pune capat contractului de munca fara a avea de suferit din punct de vedere financiar sau al vechimii in munca. Mai mult clauza de constiinta poate fi invocata in instanta impotriva sefilor din redactie. Astfel clauza de constiinta apare ca un drept al jurnalistului de a spune nu, atunci cand cineva din interiorul institutiei sale de presa sau din afara ei il preseaza sa spuna sau sa faca lucruri in care nu crede sau sa taca atunci cand el stie ca trebuie sa vorbeasca.

In Franta de exemplu, concilierea libertatii intelectuale a jurnalistului cu dependenta sa fata de conducerea ziarului ori a postului de radio sau al televiziunii a fost incercata printr-o lege, care fixeaza statutul jurnalistului si este incorporata in codul muncii. Spre deosebire de alti salariati carora li se aplica dreptul comun in cazul in care pun capat unilateral contractului de munca jurnalistii beneficiaza de o indemnizatie care sa le asigure existenta pe o perioada de timp pana isi vor gasi un alt loc de munca. Ei beneficiaza de aceasta clauza daca se demonstreaza ca noua linie a publicatiei, datorita schimbarii echipei editoriale sau a patronului, este incompatibila cu conceptiile sale personale.

De asemenea, ziaristul se poate opune in instanta daca arata ca s-a intervenit in structura materialului sau fara a i se cere acordul sau ca s-au exercitat presiuni asupra lui sa schimbe materialul sau sa nu-l publice din pricina continutului sau si nu din cauza unor dezaprobari privind stilul.

Aztecii, o civilizatie uitata careia ii datoram mult…

Cunoscuti drept oameni violenti care si-au intins imperiul prin diverse actiuni destul de brutale-inclusiv sacrificii pentru zei care implicau tortura sau scoaterea inimii indivizilor, aztecii au facut parte din triburile Chichimec, fiind stabiliti undeva in zona Mexicului de azi. Lor li se datoreaza existenta numeroaselor realitati de care ne lovim chiar si in ziua de astazi. Iata doar cateva dintre acestea:
1. Gradinile plutitoare: Ajungand in valea Mexicului, aztecii nu prea aveau cum sa cultive mare lucru din lipsa „uscatului”. Locuiau pe o insula in mijlocului unui lac enorm. Insa asta nu i-a impiedicat sa cultive cereale si sa obtina recolte record. Cum au facut? Au crescut cereale, animale-de exemplu curcani-folosindu-se de gradinile suspendate deasupra apei numite „chinampas”-un fel de locuinte lacustre din opera lui Bacovia al nostru, numai ca mai simple.
2. Educatia universala: Elevii ar trebui sa dea vina pe azteci pentru legea care-i obliga sa mearga la scoala. Ei au dezvoltat un sistem de educatie obligatoriu pentru toti copiii. La azteci, educatia copiilor incepea de acasa. Fetitele invatau treburi gospodaresti, pe cand baieteii aveau de invatat treburi despre vanatoare si reparatii, de la tatii lor. Adolescentii primeau putina mancare tocmai pentru a-si controla apetitul, in vreme ce baietii trebuiau sa stea in soare si sa indure calduri teribile pentru a dezvolta „yolteotl”-a-si „cali” inima, parte din antrenamentul pentru viitorii razboinici. Copiii intre 12-15 ani mergeau la „cuicacalli”-invatau sa cante diverse cantece ritualice, iar baietii intre 15-20 de ani mergeau la „telpochcalli”, unde dormeau si noaptea, totul pentru a se pregati de lupta.
3. Fotbalul-nu semana cu fotbalul de astazi, insa aztecii jucau „ollama” pe „tlachtli”. Existau  niste pereti care aveau in varf niste cercuri reprezentand rasaritul si apusul. Scopul jucatorilor era sa „bage” in cercuri mici mingii de cauciuc folosind doar genunchii, coatele sau soldurile. In general, nobilii jucau astfel de jocuri. Spectatorii pariau cine va castiga…
4. Folosirea plantelor pentru tratarea bolilor („herbalism”)-aztecii studiau plantele si le cultivau, folosindu-le pentru tratarea bolilor, sub forma de ceauri si preparate pe baza de plante.