Amenajarea exterioara a locuintei

Primul lucru pe care trebuie sa il faceti pentru exteriorul casei dumneavoastra este sa selectati culoarea ideala pentru proiectul complex care urmeaza. Aveti nevoie sa alegeti o culoare care sa se potriveasca atat cu structura cladirii, dar se completeze si gusturile personale. Pentru a obtine cele mai bune rezultate, s-ar putea de asemenea sa aveti nevoie sa inchiriati si folositi un pulverizator de mare putere. Pulverizatoarele de acest tip, pot curata exteriorul extrem de bine si va ajuta sa scapati de toate resturile de zugraveala. Acesta este un prim pas esential in orice operatiune decorativa, deoarece va permite sa pregatiti suprafata de lucru pentru aderenta perfecta a vopselei de exterior.

Dupa ce ati curatat exteriorul casei si dupa ce l-ati lasat sa se usuce temeinic, trebuie sa aplicati zugraveala manual cu sau cu ajutorul unui aparat specializat, pentru a va ajuta sa finalizati toata suprafata in mod adecvat si intr-un timp rezonabil. Veti avea nevoie de asemenea, de o scara usoara pentru a va ajuta sa atingeti si locurile mai putin accesibile. In plus, asigurati-va ca purtati manusi in tot acest timp, pentru a evita zgarieturile si murdaria cauzata.

Atunci cand va alegeti sortimentele de vopsea decorativa, nu luati in considerare in primul rand cele mai ieftine produse, deoarece acestea rareori au o durata lunga de rezistenta si au tendinta, de asemenea, sa se estompeze foarte usor atunci cand sunt expuse la schimbarile de vreme si de temperatura. O vopsea extrem de ieftina se deterioreaza foarte repede si, prin urmare, este cel mai bine sa fie evitata pe cat posibil. Daca doriti ca proiectul de decoratiune extrerioara sa produca exact rezultatele dorite, atunci va trebui sa investiti mai ales in vopsele de inalta calitate care vor dura multi timp si isi vor conserva aspectul initial.

Imbunatatirea activitatii profesionale este o sarcina personala

Ai asistat la o schimbare monumentala in ceea ce ai asteptat pentru tine pentru a reusi la locul de munca/cariera si in viata ta fata de acum zece ani? Linia dintre munca si viata personala a devenit mai tot mai neclara. Cu recentul haos economic si piata locurilor de munca redusa, toti lucratorii si oamenii de afaceri sunt in mod constant ingrijorati ca nu exista prea multe modalitati de a finaliza lucrarile lor intr-o zi normala de opt ore. Daca esti ca majoritatea, a trebuit sa iti adaptezi tacticile de supravietuire deoarece simti mereu ca te grabesti si ai tot mai mult de-a face cu senzatia ca esti aproape de pragul de ardere.

Lumea afacerilor este plina cu povesti despre casatorii afectate ca urmare a despartirilor constante din cauza lucrului si dispozitivelor conectate electronic. Oamenii se furiseaza pentru a verifica texte si e-mailuri, sau chiar sar peste timpul lor de vacanta din cauza incercariide a recupera unele decalaje, ca sa nu mai vorbim de a reusi  in cariera.

Exista mai multe anecdote despre locul de munca , dar ideea este aceeasi. Locul de munca s-a schimbat radical si avem nevoie de noi competente pentru a supravietui si a prospera.

Intrebarea-cheie pentru tine: Vrei sa pui in miscare rotile si sa iei masuri pentru a crea o viata mai echilibrata si de succes?

Daca este asa, atunci exista competente esentiale pe care trebuie sa le stapanesti in scopul de a asigura viitorul si castigul si pentru a evita sa devii necompetitiv pe piata, evitand in acelasi timp, de asemenea, epuizarea mentala si fizica.

Capacitatea de a intelege rapid imaginea de ansamblu este esentiala, deoarece gandirea inseamna a descifra sensul si perspectivele mai mari alor lucruri daca sunteti in incercarea de a rezolva o problema, sa invetati ceva nou, citi un articol, carte, argument etc si sa inteleagem modul in care detaliile se potrivesc impreuna. Acest lucru poate fi invatat si antrenat.

Abilitatea de a te concentra joaca un rol important, iar trairea intr-o lume multi-tasking a facut ravagii in capacitatea creierului nostru de a se concentra. Cercetarile au aratat de mult timp ca atunci cand ne concentram doar asupra sarcinilor importante pe care le obtinem, o facem de fapt mai mult cu rezultate mai bune. Aceasta abilitate este valabila pentru aproape tot ceea ce facem. Experti in performanta se refera la acest lucru ca fiind zona de creativitate.

 Capacitatea de a sorta printre diverse surse de informatii in mod eficient si efectiv. In era digitala de astazi bogata in informatii, nimeni nu se plange de prea putine date. Provocarea este de a le gasi pe cele utile, exacte si relevante din multitudinea de surse care exista astazi, fara a fi distras.

Futsalul – o istorie paralela

Desi nu apare in ziare, nu are nici macar cinci minute consacrate in vreun buletin de stiri la la tv, futsalul exista, si este un sport care, atat in lume, cat si in Romania, poate avea multi adepti, popularizat cum se cuvine. 

Futsalul s-a nascut in Uruguay, in timp ce intreaga suflare fotbalistica a lumii era cu ochii atintiti asupra primei editii ever a Mondialului de Fotbal, ce a avut loc in Uruguay, in 1930 (unde, in treacat fie spus, doar patru echipe europene s-au aventurat sa participe, iar nationala Romaniei a fost una dintre ele!). Montevideo, Uruguay, a fost de doua ori locul de nastere al unei istorii: al campionatului mondial de fotbal, dar si locul de nastere pentru futsal. De atunci, futsalul a evoluat, regulile sale s-au schimbat iar mai tarziu avea sa apara si un manual de futsal. De asemenea, in 1971 a aparut si un organ care sa “guverneze” asupra acestui sport, iar acesta avea sa poarte numele de Federatia Internationala de Futsal. Din 1989, futsalul a intrat si el sub obladuirea FIFA, alaturandu-se si evoluand paralel – dar atat de diferit – cu fotbalul. Primul campionat mondial de fotbal a avut loc in 1982 la Sao Paolo, in timp ce in Romania un Campionat National de Futsal a fost organizat abia in anul 2002, in 2003 Cupa Romaniei la Futsal, si in 2005 chiar si o Supercupa a Romaniei.

Futsalul se joaca, asa cum ii spune si numele, in sala si pune fata in fata doua echipe formate din cate cinci jucatori, inclusiv portarul. Terenul este mai mic decat cel pe care se joaca fotbalul, si mingea de asemenea este de dimensiuni mai mici, facand ca jocul de futsal sa fie foarte rapid. Un meci este format din doua reprize a cate 20 e minute, cu o pauza de 15 minute intre ele.

Generatia cu cheia la gat

Da! Deci cand eram mai mica, de incepusem eu sa merg pe-a doua, mama deja ma trimitea si pe mine si pe sora mea cu cheia la gat la scoala. Era pericol mare, dar nu aveau incotro. Eu cel putin aveam scoala peste strada mare asa cum imi placea sa zic si era putin mai departe. Era periculos pentru ca nu am crescut intr-un cartier prea decent si devenea stanjenitor la un moment dat sa vezi oamneii cum se uita la cheia de la gatul tau.

Generatia aia insa avea un atu impresionant: stia sa traiasca. Impresionant era si faptul ca oricat de zapaciti erau ei, au ajuns mult mai bine fata de copii care umbla cu iPhone-ul la gat sau cu tableta.

Apropo de cheia de la gat, tin minte cand veneam de la scoala si m-a pacalit o doamna ca mama e in spital, ca a calcat-o masina si ca trebuei sa ii dau cheia sa intre in casa sa ia niste bani ca ea e colega cu mama si i-a zis sa mearga sa ia bani din casa. Eu mica si prostuta eram, dar nu mai ti minte exact. Stiu ca am dus-o pana la usa dar nu am lasat-o sa intre in casa.

Eu mi-am lasat ruxacul sau mai bine ghiozdanul,  si incercam sa gasesc o solutie in disperarea mea de copil care tocmai auzise ca mama lui e in spital. Desigur o solutie sa dau bani, desi stiam clar ca noi nu tinem bani in casa. Sau cel putin nu stiam eu de ei. Am scapat de doamna, nu au fost mari probleme ca imediat venise un vecin si si-a luat talpasita.

Si cum vorbeam de generatia cu cheia la gat, imi amintesc lucruri pe care le faceam cu atat bucurie, lucruri pe care nu le vor face in veci copii nostri sau nici macar cei de acum nu se vor bucura si nici nu s-au bucurat de ele. Noi jucam baba oarba pana tarziu in fata blocului, jucam ascunselea prin tronsoane pana la 12 noaptea, jucam ziua floarea, sau castelul sau sotronul ori elasticul, ne fugaream si apoi mai jucam si cate oua are baba sau lapte gros cum se mai numeste in alte zone. Ne certam dupa ce a trecut perioada cu papusile si masinutele pentru ca inca ne mai tachinam reciproc.

Imparteam orice, noi astia cu cheia la gat si daca unul avea o bicicleta faceam cu randu pana la coltul strazii ca sa ne plimbam fiecare intr-o zi. In schimb daca unul avea o guma ne faceam in ciuda cu tatuajul de la Turbo sau ce mai era, ca ala nu trebuia impartit. Mergeam cu colindul, desigur fara cheie la gat, dar mergeam, faceam bani mai ales pe scarala vecini si apoi radeam de cei ai caror parinti nu voiau sa ne primeasca si multe altele. Nici nu mai stiu ce nebunii ieseau pe timp de iarna. De fapt stiu dar nu vreau sa va fac in ciuda. Noi aveam zapezi cu carul, erau troiene imense de zapada si ne bucuram cand se inchideau scolile ca era prea frig ca sa mergem sa invatam. Cand venea vacanta mare eram tristi cu totii, stiam ca printii ne vor trimite la tara cate o saptamana doua trei, cat se putea sa mai stea si ei relaxati, fara odrasle langa ei si fara tipete.

Dar cand ne intorceam eram mai grasi si mai zvapaiati ca niciodata. Veniti de la tara, de la mancare sanatoasa (nu ca acasa n-ar fi fost dar eu cel putin la tara beam numai lapte gras de vaca, proaspat si mancam mamaliga) si de la nazdravanii cum nimeni nu putea sa isi imagineze (eu iarna ma dadeam cu sania pe casa, o casa batraneasca cu tigla) aveam o energie debordanta, extrordinara si de invidiat.

Asadar, n-om fi avut noi iPhone si tablete sau telefoane pana la liceu, dar am avut un lucru mult mai de pret si mult mai sfant si anume copilaria. Mi-ar parea rau tare daca ai mei copii nu ar apuca sa isi traiasca copilaria. Dar cred ca la urma urmei depinde si de parinti.