Locuri de munca „sarite de pe fix”

Creator de tablete cu blesteme. Tabletele cu blesteme erau niste bucati de material pe care erau imprimate blesteme. Tabletele erau puse pe zidurile templelor. Bietul scrib trebuia sa stea pe scaunel zile intregi si sa scrie blesteme date de clienti. Iata un exemplu de blestem din epoca romana: „leaga fiecare membru si fiecare muschi al lui Victorius, vizitiul echipei albastre… caii pe care ii va folosi in cursa… orbeste-le ochii ca sa nu mai vada si sfarteca-le sufletul si inima ca sa nu mai poata respira”.

Cam violente blestemele, insa asta e menirea lor-prin cuvinte, puterea vorbei, sa faci rau cat de mult celui vizat… Ciudat si primitiv… Planuitorul urgiilor. Scopul sau era precis-sa organizeze petreceri deocheate pentru bogatasi cu femei, mancare multa, muzicata, bautura, tot ce trebuie pentru dezmat pe cinste. Partea proasta era ca planuitorul de urgii avea si dusmani-evident, cei care nu erau invitati la destrabalare. Cel mai faimos planuitor de urgii a fost Gaius Petronius, faimos pentru opera „Satyricon”, o carte satirica despre dezmatul roman. Claonul funerar. Claonul sinistru era platit ca sa imbrace mortul, sa poarte o masca pe fata si sa danseze si sa se comporte ca persoana decedata. Romanii credeau ca asta ar aduce alinare rudelor si pace mortului. In timpul slujbei de inmormantare, claonul funerar alerga ca nebunul in jurul sicriului, cu alti claoni angajati, facea glume si il imita pe mort. Unii claoni funerari buni tare-?!-au participat si la inmormantari imperiale, unde erau acompaniati de mimi-mai rau de atat nici ca se putea. „Prastiasul”. Aruncatorul de pietre cu prastia era antrenat sa foloseasca prastia. Prastia era o parte importanta din strategia romana de lupta, pentru ca era mai efectiva atat ca distanta atinsa, cat si ca pagube produse, decat o sageata. De mici, pastiasii erau obligati sa omoare prada cu prastia altfel nu aveau ce manca. Aruncatorul de pietre cu prastia putea trimite proiectilele din piatra pana la 200 de metri… „Organistul apei”. Hydraulis era un tip de orga actionata cu ajutorul aerului, sursa de energie pentru aerul impins prin tuburile orgii fiind derivata de la o sursa naturala de apa-cascada-sau prim pompare manuala.

Instrumentul era popular in Roma Antica si se organizau concursuri de cantat la ea. Odata, un cantaret pe nume Antipatros a castigat un premiu pentru ca a cantat la intrument doua zile fara intrerupere. Chiar si imparatul Nero a cantat la hydraulis. Alt avantaj al acestui job era ca aveai un loc in randul din fata la luptele cu gladiatori, pentru ca sunetele orgii acompania luptele.