Practici medicale antice la care am renuntat, din fericire

Taierea dintilor. Franta. In vorbirea curenta, „cutting teeth” se refera la invatarea unor cunostinte de baza intr-un nou camp al muncii. Pe vremuri era insa vorba despre o practica medicala. Cand dintii de lapte incep sa creasca, acest proces poarta numele de dentitie. Insa cuvantul in sine vine de la o practica din Franta secolului al XVI-lea. Cand dintisorii micutilor incepeau sa iasa din gingii, medicii despicau gingia pentru a permite dintilor sa iasa rapid si fara durerile asociate. Din Franta, practica s-a raspandit in America si in intreaga Europa. Practica a inceput in 1575, cand Ambrose Pare, un doctor francez a examinat cadavrul unui copil. Lipsa instrumentelor sterile si traumele pe care le suferea tesutul taiat cu mijloace improprii duceau la moartea micutilor. Pasta de soarece. Egipt. In Egiptul Antic, multi oameni care sufereau de dureri de urechi vedeau in soareci o solutie ideala pentru a curma suferinta si boala de care sufereau. Durerile de dinti erau totusi cele mai frecvente, pentru ca era foarte mult nisip in mancare. Expunerea dentinei si durerile insuportabile ii faceau pe egipteni sa caute chiar si cele mai ciudate leacuri pentru a scapa de chin. Pasta de soareci era cea mai buna pentru aceste tipuri de dureri. Cand durerea era prea mare si pasta aplicata pe dinte nu avea efect, un intreg soarece era pus pe dinte. Infectiile faceau parte din urmarile grave ale acestor practici, motiv pentru care s-a renuntat in timp la soareci.