Dependenta de sex nu este o joaca. Iata ce spun cercetatorii

Oamenii devin dependenti de lucrurile care ii fac sa se simta bine. De aceea, consumul de alcool si de droguri este atat de greu de lasat. Atunci de ce a durat atat de mult timp pentru ca oamenii de stiinta sa ia in serios si dependenta de sex?

Aici este problema: a face foarte mult sex nu te face neaparat un obsedat, care nu are capacitatea de a controla cand si unde sau pentru ce anume sa-ti desfaci picioarele. Doar te face un mic dependent. Dar, atunci cand ai probleme in a-ti controla apetitul sexual, atunci cand se interfereaza cu viata profesionala si personala, atunci cand stii ca faci ceva gresit si cu toate astea inca il practici, atunci s-ar putea sa suferi de o tulburare hipersexuala. Asta este ceea ce afirma niste specialisti in sănătate mintala pe un ziar online de stiri. Sunt simptome deja stabilite ca fiind luate in considerare pentru a fi incluse in Manualul de diagnostic și statistica a tulburarilor de sanatate (DSM). Asadar, pentru a se ajunge la un rezultat, este nevoie si de un studiu care sa ateste veridicitatea rezultatelor. Studiul a durat 6 ani iar definiția tulburarii hipersexuale utilizate in studiu s-a stabilit ca fiind: "fantezii recurente și fantezii sexuale intense, impulsuri sexuale și comportament sexual"

In noul studiu, cercetatorii au declarat ca au descoperit ca profesionistii din domeniul sanatatii mintale pot separa foarte usor pacientii care sufera de aceasta tulburare fata de cei care nu sufera, doar analizand simptomele propuse. Desigur, doar pentru ca dependenta sexuala este o “boala” reala nu înseamnă ca o poti folosi ca scuza atunci cand iesi in oras si iti inseli partenerul de cuplu.

"Avand o astfel de tulburare nu te ajuta sa eviti consecintele, cum ar fi divortul, dar este avantajos atunci cand doresti sa primesti ajutor si ai nevoie de o schimbare", a declarat Rory Reid,  profesor asistent si psiholog de ​​cercetare de la Universitatea din California, Los Angeles.

Umilinta totala

In urma cu cativa ani,  imi placea sa ma inscriu in tot felul de activitati din astea interesante cum ar fi strangerea de semnaturi pentru diferite activitati. Imi placea sa cunosc oameni , desi de multe ori eu eram refuzata. Dar cel mai mult imi placea sa lipesc afise. Asa ca urmatoare intamplare m-a lecuit de lipit afise pentru totdeauna.
 

De obicei participam la astfel de activitati cu barbatelul din dotare, dar nu imi amintesc ce facea el atunci. In fine. Ideea e ca mi s-a dat in echipa, echipa de doar 2 persoane, subliniez, 2 persoane, o doamna, de 250 de kile, pe care deja o stiam. Nu averam nimic personal cu ea, insa munca in echipa e munca in echipa domnule. Nu stai si te uiti la mine cat sunt de frumoasa. Eu caram totul: afise mici, afise mari, banda adeziva, si alte materiale care ne trebuiau. Cred ca m-am chinuit sa lipesc afisele alea mari, cate jumate de ora la unul. Madama asta statea se uita la mine si zicea: mai la stanga, mai la dreapta, mai sus, mai jos. Pai da las-o in mama ei de treaba, nu vezi ca tu esti mai inalta? Mi-am deschis gura si i-am zis ori ma ajuti, ori te cari de aici. Mda, m-a ajutat si ea la un singur afis. La terminarea activitatii, trebuia sa ne intalnim cu ceva oameni de vaza ai orasului, la un hotel de 5 stele. Si hotelul asta avea usa din aia smechera care se invarte :))). Nu radeti ca nu stiu nici azi cum se cheama. Plus ca hotelul respectiv are niste geamuri mari si restaurantul era fix la intrare. Deci, sa revenim. Intra grasunica prima, tot cu mainile undeva.. si eu dupa ea. Mi s-au blocat pliantele ramase intre usi si acolo am ramas. M-am chinuit sa ies cred ca vreo 10 minute si toti se holbau la mine se radeau. Eu schitam un zambet din asta tamp, faceam cu mana zambeam, da exact ca in filmele cu prosti. 

Intr-un final am reusit sa ies dintre usi, dar mi-a fost o rusine, ceva de groaza.

Timiditatea

Daca as putea schimba ceva la mine sigur as schimba faza asta cu timiditatea. Acuma la maturitate parca mi-a mai trecut, insa in copilarie am fost dezastru. Nu reuseam sa ma integrez nicunde, nu puteam sa ma exprim, mereu imi era teama ca voi fi luata in deradere, sau ca cineva isi va bate joc de mine. 

Trist dar adevarat. Nu aveam nici macar curajul sa imi apar punctul de vedere in fata prietenilor. De fapt ce zic eu, cred ca imi era frica pana si sa am idei proprii. Eram o lasa in adevaratul sens al cuvantului. Tin minte ca si la scoala cand ma scoteau profesorii la raspuns, ma faceam ca racul si ma balbaiam, ceva extraordinar. Nu ma puteam manifesta in nici un fel, nici intre prieteni si nici acasa. Intre prieteni fiindca nu voiam sa fiu luata peste picior, iar acasa fiindca tata mereu facea glume pe seama mea si a fratelui meu. Lucrurile s-au mai schimbat cand l-am cunoscut pe sotul meu. Am inceput sa ies cu el peste tot. Mergeam in cluburi, mergeam la concerte. Am inceput sa ma dezghet. Timiditatea mea ajunsese atat de departe incat la balul bobocilor din clasa a noua nu am dansat absolut deloc. Ma tot gandeam ca cineva o sa rada de felul in care dansez. In timp mi-am dat seama ca in club fiecare se misca in ritmul lui, haotic, ciudat, bine, foarte bine, sau in diferite alte moduri.

Azi imi permit sa spun ca nu mai am decat poate, chiar putin din acea timiditate care m-a marcat in adolescenta. Acum nu ma mai intereseaza catusi de putin ce spune x si y despre mine sau despre familia mea. Daca nu vreau sa-i dau replica, intorc spatele si plec in treaba mea :).

Ambitia, o parte din tine

Ambitia asta, fie o ai fie nu o ai. Sau poate exista undeva si o cale de mijloc, insa eu nu am gasit-o. Mereu am fost invidioasa pe acele persoane, care intotdeauna reuseau sa faca tot ceea ce si-au propus. Eu nu sunt asa. Indiferent cat de mult incerc sa duc ceva pana la capat, efectiv nu pot. Parca ma lovesc de un zid invizibil de care nu pot trece. Si pe care in mod sigur nu il pot sparge. La scoala nu am fost deloc printre primii la invatatura, si tocmai fiindca nu aveam ambitie. Nicodata nu reuseam sa inteleg cum pot fi unii colegi asi in cifre, fara nici un ajutor din partea nimanui. Eu in clasa a 8-a am avut meditatii la matematica si tot n-am facut mare branza la capacitate. Plus ca unii sunt ambitiosi si la locul de munca. Atata se zbat pana ajung exact in varful piramidei, sau cel putin undeva langa directorul general.
 

De fiecare data cand imi propun ceva, la primul obstacol renunt. Nu pot in nici un fel sa trec peste obstacolul ala, care m aface sa plang de nervi. Desi imi jur, si ma spetesc, gata de maine fac aia, exact asa cum trebuie, a doua zi, parca m-a lovit amnezia. Oricum nu vreau sa fiu intr-o postura de a-mi demonstra amibitia intr-o situatie limita fiindca sigur nu as sti cum sa reactionez. In mod clar m-as enerva la culme ca nu pot face ceea ce trebuie.

Fii eclectica intr-o vara electrica!

In saptamanile de moda, ce au loc an de an in capitalele devenite “Mecca modei”, designeri consacrati au creat tabloul must-have-urilor pentru aceasta vara. Ei au pus in prim plan rochite de vara, cel mai “hot” element din garderoba unei femei, pe care le-au propus intr-o multitudine de culori, texturi si croieli, parca pentru a desavarsi frumusetea oricarei femei, de orice varsta si cu orice tip de silueta. Concluzia designerilor este ca vara asta poti fi oricum, iar cu multitudinea de idei lansate, ar fi pacat sa vrei sa fii doar intr-un anumit fel. Iata 5 stiluri de rochite de vara pentru care poti opta.

1. Rochitele “mullet” - sunt acele rochite cu partea din fata mai scurta decat cea din spate. Acestea au fost in tendinte si anul trecut, iar numele lor “mullet” este inspirat din stilul de tunsoare specifica fotbalistilor anilor ’80, adica tunsoare scurta in parti, fata si crestet, dar lunga in spate. Acest tip de rochii se pot accesoriza atat cu sandale de tip platforma sau cu toc inalt, cat si cu acele sandale in stil grecesc.

2. Umbrele neon. Un alt trend pentru aceasta vara sunt culorile fluorescente, cunoscute si sub denumirea de culori neon. Trendul a avut un succes nebun in anii ’80, aceste culori avand “rolul” de a scoate in evidenta bronzul de vara. Daca alegi o rochie intr-o culoare neon, opteaza pentru accesorii discrete, pentru a balansa intregul look, lasand in prim plan rochita.

3. Rochiile midi. Dupa rochiile mini si maxi, cele midi s-au reintors in prim plan, ca trend al acestui an. Alege rochiile midi monocromatice pentru a obtine efectul de alungire a siluetei sau, daca alegi o culoare puternica, accesorizeaza rochia cu o pereche de pantofi intr-o nuanta nude.

4. Culori de bomboana – reprezinta unul dintre principalele trenduri ale verii 2013. Acestea apar in piese vestimentare clasice, foarte bine structurate, care confera un look extrem de feminin si delicat.

5. Dezvaluie mai mult. Transaparenta delicata nu poate fi exclusa de pe lista trendurilor in materie de rochii de vara. Transparenta se poate gasi in detalii delicate, prin folosirea dantelei sau plasei, sau poate dezvalui total o anumita parte a corpului.

Acestea sunt doar cateva dintre propunerile facute pentru aceasta vara, dar una dintre cele mai importante propuneri este sa fii indrazneata, sa experimentezi, sa nu iti fie teama sa fii alta in fiecare zi. Asa ca, inainte de a intra intr-un magazin de haine sau de a cauta prin rafturile virtuale ale vreunui magazin online haine, seteaza-ti in minte: Vara asta indraznesc!

Vechile scrisori

Să scriem mailuri, să ne povestim viaţa pe internet, să ne spunem lucruri confidenţiale sau să mai scriem scrisori ca în vremurile pe care le-am uitat? Atâtea amintiri despre generaţia cu cheia la gât dar fără a ne reîntoarce la ele. Cum ne puneam în plic dorinţele¸cum descriam locuri străine stângaci în cuvinte, cum trimiteam părinţilor ilustrate din vacanţă, toate acum sunt “internetizate”. Cum puneam într-o scrisoare dorul către casă, lucruri care ne apăsau, iar acum postăm pe facebook ce-am mâncat aseară şi cât de minunaţi suntem ca oameni altor o mie de oameni ca noi. Uneori rămâne amintirea unei scrisori printre rândurile căreia citeai şi: “Valurile sunt foarte puternice iar apa e sărată şi mă ţine la suprafaţă ….Vă îmbrăţişez cu drag de pe malurile însorite.”

O schimbare bine venită

Deoarece am hotărât că Bufonu` regal nu mai e chiar atat de regal precum obişnuia să fie,  iar blogul ei nu este cel mai genial şi nici cel mai interesant, sau cel puţin nu atât de interesant pe cât ar rvea ea să fie, vom schimba placa.
Pe parcursul vieţii mele am întâlnit o serie de personaje, care de care mai ciudate, mai proaste sau mai funny. Deoarece nu am avut până acum ocazia sau inspiraţia, am decis acum că voi scrie despre ele. La modul general, nu voi folosi nume, nici măcar nu contează aceste lucruri. Vreau doar să mă amuz puţin, să vărs nişte frustrări şi să îmi exersez mâna scriind ceva mai bine gândit şi nu atât de fugitiv, ca posturile scrise până acum.
Am intitulat acest mic experiment ‘Personaje numa` bune de pus în ramă’ şi am pregătit chiar şi prima descriere. Nu garantez pentru frecvenţa posturilor, garantez însă pentru o mai bună calitate a acestora.
Mulţumiri pentru atenţie. Următorul post va fi chiar primul personaj. Enjoy şi nu vă abţineţi de la comentarii.
P.S. Asta nu înseamnă că dacă voi găsi chestii interesante, nu le voi împărtăşi cu voi. Hihi. ^.^

Lisa de directoare

            Pentru ca de curand m-am confrunat cu acest subiect si mi-am dat seama cat de putine stiu despre el as vrea sa incerc prin acest post sa ofer niste informatii simple si sper ca folositoare pentru cei la fel de nestiutori ca si mine. In primul rand as vrea sa incep cu o definite al acestui termen de: lista de directoare. O lista de directoare nu este nimic altceva decat o lista de site-uri web organizata intr-o anumita ierarhie sau pe anumite categorii. Probabil ca acum va intrebati de ce se vorbeste atat de mult de aceste liste de directoare daca nu sunt nimic altceva decat o insiruire organizata de site-uri. Motivul este simpul: promovarea celor din urma. 

           Pentru o persoana care are un site web de promovare a unor produse si nu numai, prezenta site-ului intr-o lista dedirectoare impecabila, poate insemna pe langa o mai buna pozitionare in cautarile pe site-urile de profil, in primul rand un trafic mai mare de vizitatori si implicit o crestere a vanzarilor si a veniturilor. Cu cat site-ul web al unei companii apare pe mai multe liste de directoate cu atat sansele lui de a aparea pe primele pagini in cautarile de pe internet cresc. Aceste directoare au rolul de a clasifica acest site-uri pe diverse categorii cat mai relevante. Un alt avantaj a listelor de directoare este faptul ca spre deosebire de o cautare google obisnuita, permite utilizatorului sa accesez si alte site-uri similare din acceasi categorie. 

          Din pacate informatiile despre acest subiect sunt destul de putine, asa ca cea mai usoara si sigura metoda de a afla mai multe informatii despre acest subiect sau despre modalitatile prin care puteti sa va listati site-ul intr-un astfel de director este prin contactarea unui astfel de provider. Ei va vor ajuta cu serviciul de inscriere in directoare web, sa obtineti un serviciu cat mai bun la un pret rezonabil.
          Daca am trecut de primul pas si v-ati facut cat de cat o idee despre ce inseamna o lista de directoare web, ar fi momentul sa trecem mai departe si sa vedem care ar fi pasii de urmat pentru a va inscrie site-ul intr-un astfel de director.
Desi unele firme solicita anumite taxe modice pentru inscriere in directoare web trebuie sa stiti ca puteti face acest lucru si singuri. Singurul lucru de care aveti nevoie pentru acest lucru este un browser web. Acestuia i se mai pot adauga unele expensii care va pot usura munca. Din pacate aceasta inscriere este manuala, motiv pentru care este posibil sa va manance ceva timp.
Pentru ca aceasta inscriere in directoare web sa fie un succes trebuie sa tineti cont de cateva principii:

• -  Este bine sa folositi o adresa de e-mail separata pentru aceste inscrieri

• - Finalizati site-ul inainte de a incepe inscrierile pentru a evita dublarea muncii depuse, dat fiind ca e posibil ca inscrierea initiala sa va fie respinsa

• - Alegeti cuvinte sugestive care sa va ajute sa va promovati cat mai bine pe nisa de care apartine site-ul vostru

• - Evitati in titlul experesiile de tip reclama care ar putea sa insemne respingerea inscrierii site-ului vostru

• - Pentru a va fi mai usor incercati sa va faceti o lista cu informatiile pe care trebuie sa le completati: titlu site-ului web (de maxim 50 de caractere), URL-ul (adresa web), o scurta descriere de maxim 200 de cuvinte, numele webmasterului si adresa de mail pe care o veti folosi.

Este drept ca ar mai fi si alte aspecte la care ar trebui sa acordati atentie in momentul in care va listati adresa web in cadrul directoarelor. Totusi principiile enumerate mai sus sunt suficiente pentru a face acest lucru iar restul informatiilor tin doar de optimizare.

El sau Ea sau El sau Ea sau El sau…

Pentru a trăi în această lume nebună, trebuie să te adaptezi. Trebuie să fii în ton cu noile tendinţe, să arăţi cât se poate de bine şi să ai fiţe maxime. Chit că eşti fată sau băiat. Această diferenţiere pe bază de sex e oricum perimată, pe de o parte datorită faptului că femeia e la fel de agresivă ca un bărbat, înţelegându-şi prost feminitatea şi încercând să preia puterea prin atribute ce nu i s-au dăruit de la mama natură, iar pe de alta, datorită faptului că ideea de bărbat nu mai e nici cea tradiţională, cu care ne-am obişnuit. În cele ce urmează, ne vom concentra atenţia nu asupra magnificei specii de femei, relativ nou apărută, ci asupra bărbatului-nu-tocmai-bărbat.

Unii îi numesc faggets, termen care rostit în anumite ţări te face pasibil de o pedeapsă ce presupune ani bunicei petrecuţi în închisoare, alţii le zic gay. Dar nu ei sunt problema, ci majoritatea ce se ascund folosind termenul de metrosexuali. Metrosexualii sunt, aşa cum îmi place mie să îi numesc, homosexualii care încă nu au aflat că sunt homosexuali, dar despre care toată lumea ştie adevărul.

Pentru a fi mai explicită în această mică dezbatere a mea, voi exemplifica prezentându-vă un personaj. Nu am să mă obosesc să îi caut un nume, deoarece e fictiv şi nu contează. Cert e că lumea îi spune pe nume doar când e de faţă. Când dispare cu alte treburi, este supranumit Prinţesa. De ce este acest om supranumit Prinţesa? Datorită activităţilor sale efeminante. Printre acestea se numără: gesturi feminine, grijă şi atenţie la cel mai mic detaliu în privinţa aspectului fizic, frecventarea unor locuri privite ca fiind exclusiv destinate femeilor, precum saloane de cosmetică, mirosul extrem de puternic de parfum de firmă, ce se poate simţi pe o rază de 10 kilometri, chiar 12, după cum mi-au confirmat anumite persoane cu un iz extrem de dezvoltat. Să detaliem puţin despre partea cu salonul de cosmetică. Prinţesa este un muşteriu ce frecventează acest sanctuar cu regularitate, pentru diverse activităţi, dureroase sau plăcute deopotrivă. Printre acestea numărăm: epilat, inghinal, axial, dorsal, pe pectorali, pe picioare, pensat de sprâncene, vopsire de sprâncene, coafat, aranjat sau vopsit de păr, manichiură sau pedichiură, masaj. Întreaga gamă de servicii oferite de un salon de cosmetică ce se respectă e la dispoziţia acestui nou tip de mascul.

Ce e ciudat la acest om, mă veţi întreba? Şi aici intervine intriga. Nimic, înafara faptului că susţin că nu sunt gay, însă comportamentul extrem de feminin îi trădează cu disperare.

Pentru exemplificare, să o urmărim pe Prinţesă, în măiastra artă a dialogului:

-Mie îmi plac ăstia gay. Îs super tari, poţi merge cu ei la cumpărături, îţi dau sfaturi, ştiu să aleagă haine mişto, arată bine şi sunt de treabă, spune o fată oarecare.

Prinţesa aude această replică şi se burzuluieşte:

-Ce treabă ai tu cu faggetsii ăia scârboşi? Faggets! Ce tot vorbeşti acolo despre ei?

După anumite studii psihologice, s-a demonstrat că reprimarea unor anumite sentimente în legătură cu persoana ta te face să urăşti tocmai tagma socială din care faci parte.

O altă discuţie exemplificatoare ar putea fi şi aceasta:

-Mie îmi place să mă aranjez şi să mă îngrijesc. Nu văd care-i problema, ce, dacă-s tip n-am voie? Mie aşa îmi place.

Nici o problemă, doar până la punctul în care deosebeşti rozul de ţiclam, care este testul definitoriu. A fost aplicat, de către mine personal, pe o serie de bărbaţi indecişi în ceea ce priveşte sexualitatea lor, precum şi pe o serie de bărbaţi cât se poate de heterosexuali. Bănuiesc că vă imaginaţi deja rezultatele.

O ultimă vorbă despre această Prinţesă , şi poate chiar cea mai revelatoare, e faptul că îi place să se laude cu aventurile sale sexuale şi cu victimele pe care le-a făcut, în rândul femeilor, bineînţeles. A nu se înţelege că nu noi nu apreciem orgoliul masculin pentru ceea ce este el, în esenţa lui, dar dacă ai depăţit adolescenţa şi continui să te lauzi cu o asemenea fervoare, în legătură cu asemenea teme, ai o problemă.

Cu aceasta am încheiat analiza noastră pe această seară. Acest personaj extrem de complex ne va bântui multă vreme de acum înainte gândurile, cluburile şi vieţile, dar va fi de asemenea şi o bună sursă de amuzament, pentru cei care nu au reuşit să depăşească anumite tabuuri. Pentru noi, cunoscătorii, sursa de amuzament va fi întotdeauna prostia unor personaje şi discrepanţa între ceea ce sunt ele şi ceea ce pretind ele că ar fi.

P.S. Dacă vă regăsiţi în această descriere, tineţi minte: umorul nu dăunează sănătăţii, din contră, îi face al naibii de bine.

P.S. (2) : Aceasta nu este o odă închinată masculinităţii. Aceasta are metodele sale proprii de a se lăuda singură, atunci când e cazul. Nu are nevoie de suplimente nutritive.

Un weekend de cacat

De obicei astept cu disperare weekend-ul. Bine, cred ca toata lumea face asta insa eu aveam nevoie acuta de o pauza. Atat de acuta incat mi-l programasem cam de joi asa. Ar fi trebuit sa fie unul relaxant, insa cum socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ evident ca a fost unul de cacat.

 Sambata am fost la ziua unei prietene la un gratar pe langa Sinaia. Bine ca nu am fost cu masina mea ca la cat de praf a fost o parte din drum imi blestemam zilele. Chiar daca nu sunt eu fan iesiri in natura din astea, am zis hai ca merge. E ziua fetei si nu este frumos sa refuzam. In mare a fost dragut, asta daca trecem peste faptul ca odata ajunsi acolo unii si-au bagat adanc mainile in buzunare si unii au mai pus mana pe cateceva sau s-au afumat la propriu. In fine, am rezistat eroic de dragul sarbatoritei. Ah, am si zambit chiar. :D Evident ca la intoarcece mi s-a facut rau. Dracu stie de la ce, insa imi era atat de rau incat nici ochii nu mi-i puteam tine deschisi. Degeaba am oprit sa luam fanta de lamaie, apa si alte cacaturi. Imi era rau si pace. Odata ajunsa acasa mi-am varsat matele o jumatate de ora si apoi am adormit 12 ore. (!!!)

Astazi stabilisem cu frate-meu sa mergem pe la ai mei ca deh, pleaca tata in tari straine in interes de serviciu si e frumos sa ne vedem si noi inainte. Nu aveam nici cea mai mica tragere de inima insa si de data asta am zis hai ca merge. Cand sa ies din parcare (miscare pe care o fac in fiecare zi) am luat stanga de volan prea devreme si m-am proptit cu bara din spate intr-o teava. Evident ca m-am ales cu  ditamai pizda in coltul barii. Administratorul s-a gandit el dom`ne sa infiga niste tevi ca sa nu mai parcheze lumea pe un petic de pamant care ar trebui sa fie spatiu verde dar nu e. Eh, intr-un din astea m-am proptit eu. Sa mai mentionez ca aici vorbim de masina lu` tata?! Bun. Ajung la frate-meu, ma boscorodeste asta si ma intreaba senin: “Auzi, dar antena unde e?” Aoleu!! Unde e? “Cred ca ti-au furat-o. ” Bai este o mafie a antenelor de opel si eu nu stiu? Nu de alta dar cand m-am intors, m-am uitat la toate opelurile din zona si nici unul nu avea antena. In mortii ei, e 20 ron una. Chiar atat de calic sa fii?

Am ajuns si la ai mei, le-am dat vestea cea mare cu bara (surprinzator tata a reactionat destul de bine limitandu-se la a-mi spune decat : “Rezolva problema”) am stat cat am stat si am plecat. Cum eram mult prea plictisita si obosita pentru ca statusem mai mult decat imi programasem eu initial, l-am lasat pe frate-meu sa conduca. La un moment dat, cu vreo 5 minute inainte de iesirea din oras, nu am apucat sa termin de zis: “Pe aici de obicei e radar”, ca ne-a si oprit politia. 81km/h in localitate, actele, amenda, bla bla bla. Asta s-a enervat, nu a semnat procesul verbal si a plecat injurand de mama focului. Autostrada plina ochi. Plina de masini si de cretini. Nervii provocati de acestia au fost insignifianti pe langa cei provocati de imaginea de ansamblu a intregului weekend. 

Mda, cam asta a fost weekendul meu. Unul de cacat. Ne auzim data viitoare, in toane mai bune sper.

Turcia – o vacanta condimentata cu tot ce vrei!

Daca vrei sa mergi in Turcia in vacanta si nu stii de ce ai alege-o in afara faptului ca are plaje intinse la 3 mari, iar oamenii de aici au un adevarat cult pentru turisti, iata alte cateva detalii ce te pot convinge ca este o tara a surprizelor si a istoriei pe care merita sa le descoperi impreuna cu cei dragi!

1. Cea mai veche asezare umana descoperita vreodata se afla in Turcia, la Catalhoyuk, si dateaza din mileniul 7 i.H.
2. Efes si Halicarnas, locul celor doua dintre cele 7 minuni ale lumii antice, se afla in Turcia.
3. Sfantul Nicolae, celebru in toata lumea, s-a nascut in Patara, Turcia.
4. Arca lui Noe se afla pe creasta muntelui Ararat, in estul Turciei.
5. Turcii sunt cei care au adus cafeaua in Europa.
6. Istanbul este singurul oras din lume care se intinde atat pe continentul european, cat si pe cel asiatic.
7. Lalelele olandeze sunt, de fapt... turcesti. Turcii sunt cei care le-au exportat in Olanda.
8. Scrisul a fost inventat in Anatolia antica, adica intr-o zona a Turciei de azi. Tot aici s-au nascut Homer, regele Midas si Herodot.
9. Celebrele cuvinte ale lui Iulius Cezar “veni, vidi, vici” au fost spuse in Turcia, atunci cand acesta a cucerit Pontus.
10. Ciresele au ajuns in Europa tot datorita turcilor care le-au cultivat in Giresun (in nordul tarii).
11. Gradinile Edenului descrise in Geneza erau traversate de un rau care se impartea in 4 dupa ce parasea gradina. Doua dintre ele, Tigris si Eufrat, izvorasc din muntii aflati in estul Turciei.
12. In Turcia, exista peste 9,000 de specii de flori, iar in toata Europa sunt 11,500 de specii. Turcia are si 453 de specii de pasari din cele 9000 ale lumii.

Toata aceste minunatii iti stau la dispozitie daca te hotarasti pentru o vacanta in bogata si frumoasa tara aflata la intrepatrunderea a doua continente si a doua tipuri de culturi total diferite, cea europeana si cea asiatica.

Dincolo de sansa de a vedea locuri incarcate de istorie, aveti si sansa de va relaxa la maxim. Sunt mii de resorturi care va stau la dispozitie, iar turisti din toata lumea profita de ofertele de aici. Regimul all inclusive este des intalnit, iar preturile fac, de multe ori, o concurenta acerba vacantelor petrecute in tara noastra. Daca vreti sa platiti o suma decenta pentru o vacanta extraordinara, in afara Romaniei, alegeti ofertele pentru Turcia 2013 prin viaRomania! In plus, cu early-booking, veti avea parte de o surpriza si mai placuta: reduceri de pret, all inclusive, confort, circuite turistice diverse, oameni minunati, veniti de peste tot pentru a se bucura de una dintre cele mai atragatoare destinatii de vacanta din lume!

In mijlocul nicaieriului

Astazi a trebuit sa fac inca o binecunoscuta deplasare in interes de servici. Binecunoscuta pentru ca v-am plictisit deja cu povestile despre TGV. ;) Ca de obicei am plecat cu masina mea, ca deh asa sunt eu tampita. Defapt motivul pentru care imi rup masina in doua este faptul ca nu suport sa ma rog de nimeni. In perioada in care am ramas fara mijloc de transport m-am rugat 2 zile de una lume sa imi dea una din masinile de firma. Zici ca ma duceam in interes personal si le ceream cel putin un Lexus. Eu ma dadeam de ceasul mortii pentru ca trebuia sa ajung in TGV si astia o ardeau in fitze cu mine. Atunci am decis ca voi merge numai cu masina proprie in care se va urca numai cine vreau eu. Eh, astazi s-a cramponat lumea domne` ca de ce nu am anuntat ca plec ca poate vroiau si altii sa mearga. Aoleu! Cu masina mea si pe centrul meu de cost? Pai da pentru ca firma plateste benzina. Pai si cum, masina mea consuma numai benzina? Pluteste evitand gropile si uzura cauciucurilor? Really? Ca sa vezi, eu habar nu aveam. Defapt am observat ca atunci cand plateste firma combustibilul parca nici nu consuma si merge mai ceva decat un Ferrari. :D

In fine. Am plecat eu cu Sefa. Nimic suspect la dus. Chiar incepusem sa ma ingrijorez pentru ca de obicei cand suntem noi doua in masina lucruri ciudate se intampla. Am ajuns, am facut ce avea de facut, am plecat. Ea in spume, eu fara nici cea mai vaga urma de chef. Liniste deplina in masina. Alt lucru suspect. Eh, si cum mergeam eu asa gandindu-ma la ale mele, brusc apare politia care ne dirija pe un drum laturalnic. Nu tu explicatii, nu tu nimic. Pai si daca eu nu stiu alt drum decat asta pe care mataluta il blochezi ce fac? Nimic. Organu` dadea din mana mai ceva ca Impuscatu`. Toata lumea s-a conformat. Eh, si iata-ma pe mine in mijlocul pustietatii conducand la ghici. Pula semne, pula fiinte carora sa le ceri instructiuni. Erau gropi… cata frunza, cata iarba. Masina mea plangea la fiecare crater pe care nu reuseam sa il evit din cauza altora mai mari in care as fi putut sa ma ratacesc chiar. Zic: “Bai ai idee unde pula mea suntem?” Sefa: “Nop, dar da-i inainte, trebuie sa iesim undeva. Intrebarea este unde?”. Mai mergem noi un pic, eu injurand de mama focului si sefa amuzandu-se copios si dam de civilizatie. Satul Lunguletul. Mda, I know exactly where we are… not! Hopa, un indicator pe care scrie ceva. “Iubiti-va satul”. Pastrati-l curat!” Are you for real? Bai, ceva cu indicatii spre o locatie cunoscuta aveti? Satul asta este taramul cartofilor si al cepei. In viata mea nu am vazut atatea tone de cartofi. Pe drum, pe sant, in remorci, in carute, peste tot. Dupa ce ca drumul era orbil mai mergeam si cu 20km/h din cauza tractoarelor din ambele sensuri care se pare ca circulau dupa propriile reguli. Un tapit a traversat strada uitanduse la stele, la dracu cu masinile. Poate era ruda cu Superman. La un moment dat am cedat: “Daca nu ajungem mai repede ma imbolnavesc cu nervii capului.” Eh, la faza asta Sefa a izbucnit in ras si a tinut-o asa o gramada de vreme spre disperarea mea. Evident ca numai noua ni se pute aintampla sa ajungem la dracu in praznic. Cu chiu cu vai am ajuns intr-un decor cunoscut.

Am lasat-o pe Sefa acasa, ea stand la capatul lumii, si am mai facut o ora pana la mine acasa, eu stand in celalalt capat al lumii. Astazi cred ca toti idiotii au iesit cu masinile pe strada. Speta: 3 benzi pe sens, aglomeratie bara la bara, stat de 3 ori la semafor… o blonda intr-un cacat de masina cat o cutie de chibrite mergea pe banda a doua cu 30 la ora si pastrand o distanta de cel putin 5 metri fata de cel din fata ei. 30km/h??!!!! 5 metri??!!!! Un pic mai in fata intersectie, tot o tipa se opreste in mijloc si se asigura din dreapta in conditiile in care masinile veneau din stanga. Aaaaaaaa!!!!!!! Mai iau vreo 3 gropi in plin, trag cateva injuraturi si ajung acasa. Gata. Data viitoare daca am masina de la firma ma duc, daca nu, nu. La dracu` cu bunul samaritean!

Parinti si copii

Aproape de mine e un centru de plasament. Mai devreme am cautat mai multe informatii despre el dar in afara de un numar de telefon si o adresa, nu am gasit mare lucru. Ma intristeaza atat de mult si mi-as dori sa pot fi de ajutor. Vara, in zilele linistite, la amiaza, aud in timp ce stau in balcon scrasnetul sec la leaganelor, de parca ar fi fost abandonate si ele. Te pune pe ganduri, te gandesti ce norocos ai fost ca ai avut o mama, un tata, o casa si o familie doar a ta. Te face sa te gandesti cand de nerecunoscator ai fost uneori fata de ei, cand i-am criticat, cand ne-am certat, cand i-am ranit. 

Daca am putea sa realizam cat de importanti sunt ei, parintii, in viata noastra. Multi dintre noi in anumite momente i-am renegat, ne-am dorit altii, i-am condamnat. Dar intr-un final, oricum ar fi ei, pentru noi sunt cei mai buni parinti din lume pentru ca sunt ai nostri si daca nu erau ei, nici noi nu eram.

Adolescenta iti lasa uneori un gust amar si cateva regrete. Cand ajungi la varsta si in situatia in care iti vezi parintii de cateva ori pe an, regreti ca atunci cand ii vedeai zi de zi nu le-ai demonstrat mai des cat de mult inseamna pentru tine. Regreti ca nu ai fost mereu buna cu ei, regreti aroganta si razvratirea si tot ce-ti doresti acum e sa le fie bine si sa ii vezi mai des.

Incerc sa ii sfatuiesc mereu pe cei din jur sa isi iubeasca parintii si sa multumeasca pentru ei asa cum sunt. Multi poate nu inteleg asta atat timp cat ii au aproape, unii poate ca imi dau dreptate. Eu cel putin incerc.

Desigur mai sunt si fel de fel de situatii. Abuzuri, molestari, batai.. cazuri mult prea triste. Trist e si cand copii cresc singuri ani de zile, prea multi ani, pentru ca parintii sunt la munca in strainatate. Nu inteleg si nu e normal. In 9 ani de zile nu poti sa iti iei copilul acolo sau nu poti sa vii acasa. In fine, e prea mult de discutat aici.

Ideea e, sa ne pretuim parintii si sa ne consideram norocosi ca au fost langa noi si ne-au crescut. Eu una le multumesc din suflet si ii iubesc pe zi ce trece mai mult.

Cât mi-ar fi plăcut...

Acest tip care mi-a spus că nu crede în imaginaţia autorilor, ori în inspiraţie, ci numai în imaginaţia operei în sine. O operă, mi-a precizat el, îl poartă pe autor cu ea, îi e exterioară, transformându-l în simplu interpret sau traducător.
       Să spui că opera există independent de autor, care îi este scrib sau stenograf fantomatic, e una dintre cele mai originale – şi mai puternice – reprezentări pe care le-am auzit în materie. Îmi place ideea că există în operă ceva radical străin autorului şi cititorului ei, că Marele Gatsby exista deja undeva, plutind în cerul ideilor, aşteptând creierul lui Fitzgerald pentru a derula placid concatenaţia imaginilor pe hârtie… Ideea că opera, obiect radical singular şi instanţă operativă, îl instrumentalizează pe autor, care o produce ca un zombie, că cititorul şi autorul, un cuplu insignifiant, trebuie scoşi din discuţie, autonomizând în universal un cotor de carte, mi se pare pur admirabilă. Îmi pare aşa de rău că e o prostie.
       Fiindcă are şi o latură adevărată, e sigur… Întâi, când ai abordat un personaj mai complex, observi că nu-l mai poţi coordona ca înainte, că începe să se autonomizeze, să-ţi scape, să-ţi ‘ceară’ cum să-l scrii, să ‘ia decizii’ etc. (de unde soluţia, aşa de comună, de a-l omorî). Şi după aia, orice ficţiune reflectă fatal epoca sa, şi ca atare ea ar fi putut fi scrisă în moduri diferite, ce-i drept, dar nu foarte diferite. Prin astea două bemoluri, măcar, ficţiunea are ceva de instanţă operativă. Cât mi-ar fi plăcut să fie una cu adevărat, iar scriitorii, biete carcase umplute cu ea, cu misiunea să o obiectiveze… Fericirea de a fi stenograful operei. O ureche. Un stetoscop. Ar fi fost acolo o determinare, la dracu, şi o umbră de sens.

Curatenie pentru domeniu hotelier

In domeniul restaurantelor , irmelor de catering si al hotelurilor curatenia este cel mai important atuu. Fara o curatenie impecabila orice afacere de acest gen este sortita falimentului.
Clientii cauta intodeauna atat confort, o servire de calitate cat si servicii impecabile.
Stim din proprie experienta  ca odata ajunsi intr-un restaurant sau hotel si vasele sau lenjeriile  nu sunt curate, sau chiar daca sunt curate, au pete, avem indoieli privind igiena si preferam sa plecam in cautarea altui loc ce indeplineste normele noastre personale de igiena.
Produse curatenie horeca de cea mai buna calitate gasiti pe siteurile sau la magazinele de nisa la preturi avantajoase pentru afacerea dumneavoastra.
Aceste produse au o putere de curatare ridicata indepartand cu succes o foarte multe forme de murdarie de la pete de mancare, ulei, creme,farduri, etc.
Indiferent ce doriti sa curatati si dezinfectati trebuie sa alegeti produsele potrivite cu un raport avantajos calitate-pret. Nu sunt utile produsele ieftine si slabe dar nici cele extem de scumpe dar care curata la nivelul celor ieftine.
Trebuie sa mai fiti atenti la achizitionarea de produse curatenie horeca si daca acestea au sanse sa atace tesaturile sau obiectele pe care doriti sa le curatati (este mentionata pe eticheta fiecarui produs gama de aplicare)precum si daca sunt ecologice si corespund normelor de protectie.
In acest domeniu, detergentii si alte produse de curatenie sunt folositi la o scara mult mai mare decat intr-un apatament obisnuit. Daca nu sunt ecologice, in momentrul in care apa menajera este evacuata, substantele ce se dizolva in urma descompunerii, nu vor fi nenocive astfel afectand mediul inconjurator si poluandu-l.
In acest sens este bine sa va documentati direct la personalul ce va recomanda produselesau pe internet si sa mentionati in mod express la cumparare ca vor fi folosite in cantitati mari si doriti sa protejati mediul.